O Mea e Tatau Ona Silafia e Uiga i Karaponi: Uiga Autū, Galuega ma Punaoa Maloloina

O le ā le Uʻamea Suamalie? O ā ona Vaega Autū?
O uʻamea suamalie o se tasi o vaega autū o meaʻai e maua ai le malosi mo le tino. O uʻamea suamalie e aofia ai ituaiga eseese e pei o le alava, suka ma le masetā; e maua faalenatura i fatu, susu ma ana oloa, fualaʻau ma fualaʻau faisua. Pe a taumafaina, o meaʻai e iai uʻamea suamalie e liua i le suka o le toto (glucose) i totonu o le tatou faiga o le talepeina o meaʻai. O le glucose e maua ai le malosi vave ma faigofie mo sela uma o le tino, aemaise le faiʻai. O le tele o uʻamea suamalie e teuina i le ate ma maso.
O uiga autū o uʻamea suamalie e aofia ai:
O nisi uʻamea suamalie e solu i le vai ma faigofie ona faaaogā e le tino.
O uʻamea suamalie e iai le alava e fesoasoani i le talepeina o meaʻai ma o nisi e avea ma vaega fausia o le puipui o sela o laau (cellulose) po o le atigi i fafo o iniseti (chitin).
Aemaise lava suka faigofie, e iai le tofo suamalie pe a solu.
O le fausaga kemikolo o uʻamea suamalie e faamautuina ai pe e maua ai le malosi po o le lagolago fausaga.
O ā Ituaiga o Uʻamea Suamalie?
E masani ona vaevaeina uʻamea suamalie i ni vaega se lua: uʻamea suamalie faigofie ma uʻamea suamalie lavelave.
O uʻamea suamalie faigofie e laiti le fausaga ma e vave ona talepeina. O lenei vaega e aofia ai molemole e tasi le suka (monosaccharides: glucose, fructose, galactose) ma molemole e lua suka (disaccharides: sucrose, lactose, maltose). E aofia ai foi oligosaccharides e iai le 2 i le 9 suka. E tele uʻamea suamalie faigofie i le suka faamamā ma meaʻai suamalie. E masani ona maualalo le aoga o nei meaʻai i vaitamini, minerale ma le alava; o le mea lea e taʻua ai o le “kalori gaogao.”
O uʻamea suamalie lavelave e umi le filifili suka ma e umi se taimi e talepe ai. O lenei vaega e taʻua o polysaccharides; e tele i fatu atoa, fatu mago (pi, lentili), pateta ma fualaʻau masetā. Ona o le lemu o le talepeina, e faatumauina ai le paleni o le suka i le toto ma umi se taimi e lagona ai le fiaʻai.
O ā Galuega a Uʻamea Suamalie i le Tino?
Foaʻi le malosi: O uʻamea suamalie o le puna autū o le malosi mo a tatou sela. E ulu atu le glucose i le toto ma faaaogā e le tino e fausia ai le malosi.
Teuina le malosi: O le glucose e sili atu i le manaʻomia e mafai ona teuina i le ate ma maso i le foliga o le glycogen. E toe liua le glycogen i le glucose pe a manaʻomia le malosi. Pe a tumu fale teu, e liua le tele o uʻamea suamalie i le gaʻo.
Lagolago i le soifua maloloina o maso: O le glycogen i maso e fesoasoani e faaitiitia le faaleagaina o maso i taimi o le fiaʻai umi po o le faamalositino malosi.
Fesoasoani i le faiga o le talepeina o meaʻai: O uʻamea suamalie e iai le alava e lagolagoina le gaoioi masani o le manava ma faaitiitia ai le lamatiaga o le faafitauli o le manava pipii.
Puipuia le soifua maloloina o le fatu ma le paleni o le metabolism: O le lava o le alava e mafai ona faaitiitia ai le cholesterol ma fesoasoani i le faaitiitia o le lamatiaga o le suka. O le tele o le suka faamamā ma uʻamea suamalie faagasolo e mafai ona faateleina ai le lamatiaga o le fatu ma le suka. O le mea lea e fautuaina ai le taumafaina paleni.
O ā Meaʻai Maloloina ma Lē Maloloina e iai Uʻamea Suamalie?
E maua uʻamea suamalie i le tele o meaʻai i fua eseese. I le filifilia o meaʻai, e tāua le filifilia o puna e maualuga le aoga ma le alava.
Puna o uʻamea suamalie paleni ma maloloina:
Pateta suamalie
Aʻa o le beet
Kinoa
Raisisi enaena ma oloa fatu atoa
Oti
Fa'i, apu, mango
Grapes mago
Fatu mago (pi, lentili, chickpea)
Date
O nei meaʻai ona o le maualuga o le alava ma le maualalo o le gaʻo faamalieina, e umi ai ona le fiaʻai le tagata ma maua ai vaitamini ma minerale.
Meaʻai e maualuga le uʻamea suamalie e lē fautuaina ona taumafaina soo ma tele:
Suka faamamā ma meaʻai suamalie
Cereal suamalie mo le taeao
Painā paʻepaʻe ma raisisi paʻepaʻe
Pasta paʻepaʻe
Chips pateta
Vai fualaʻau suamalie ma meainu suamalie
Kuki, keke ma isi mea tao
Yogate e iai le tofo ma le suka faaopoopo
E masani ona maualalo le aoga o nei meaʻai; o le tele o le taumafaina e mafai ona mafua ai le tele o le malosi, faateleina le mamafa ma faafitauli i le metabolism.
Taumafa Faaitiitia Uʻamea Suamalie: O ā Mea e Tatau Ona Manatua?
O taumafa maualalo le uʻamea suamalie e masani ona faaaogā mo le puleaina o le mamafa ma le paleni o le suka i le toto. I lenei ituaiga taumafa, e faaitiitia ai le taumafaina o mea tao faagasolo, mea suamalie ma suka faamamā; ae faateleina le taumafaina o le porotini, gaʻo maloloina ma fualaʻau e maualuga le alava. O fuamoa, iʻa, aano, fualaʻau e lē iai le masetā (e pei o spinach, broccoli, karoti), fualaʻau (aemaise o le moli, strawberry, blueberry), fatu gaʻo (almond, walnut), suauʻu olive ma le vai o ni filifiliga maloloina.
A e manaʻo e faaitiitia le taumafaina o uʻamea suamalie, e mafai ona e filifili i fatu atoa, pateta suamalie, pi, fa'i ma raisisi enaena. E eseese le manaʻoga o le tagata i le aso i le uʻamea suamalie e faalagolago i le matua, itupa, tulaga o le soifua maloloina ma le malosi o le tino. O le mea lea, e tāua le talanoa i se fomaʻi aʻo leʻi amata se fuafuaga taumafa fou.
Fesili e Fai Soo
1. E tatau ona taofia atoatoa le uʻamea suamalie?
Leai. E manaʻomia e le tino le uʻamea suamalie; e lē tatau ona taofia atoatoa, ae tatau ona maua mai i puna maloloina ma paleni i le aofaʻi tatau.
2. E fesoasoani le taumafa maualalo le uʻamea suamalie i le faaitiitia o le mamafa?
I nisi tagata, e mafai ona faigofie ai le puleaina o le mamafa i taumafa maualalo le uʻamea suamalie; ae mo le faaitiitia tumau o le mamafa, e tāua le taumafaina paleni o vaega uma o meaʻai ma suiga i le olaga.
3. O ā uʻamea suamalie e sili ona maloloina?
O uʻamea suamalie faalenatura, e lē faagasolo ma maualuga le alava (fatu atoa, fatu mago, fualaʻau ma fualaʻau faisua) o filifiliga maloloina ia.
4. O ā aafiaga o uʻamea suamalie faamamā i le tino?
E mafai ona vave faateleina ai le suka i le toto uʻamea suamalie faamamā ma pe a tele le taumafaina i se taimi umi, e mafai ona faateleina ai le lamatiaga o le suka ma maʻi fatu.
5. O le ā e tatau ona silasila i ai i tagata e maua i le fatu ma le suka pe a taumafaina uʻamea suamalie?
E tatau ona filifili i uʻamea suamalie e maualuga le alava ma maualalo le glycemic index, ma aloese mai meaʻai faagasolo ma suamalie. Mo fautuaga patino, e tatau ona fesili i le fomaʻi.
6. O le ā le manaʻoga i le aso mo le uʻamea suamalie?
E eseese le manaʻoga e faalagolago i le matua, itupa, tulaga o le soifua maloloina ma le malosi o le tino. E fautuaina e pulega soifua maloloina eseese le maua o le 45-65% o le malosi i le aso mai uʻamea suamalie.
7. E manaʻomia e tamaiti ma tupulaga le uʻamea suamalie?
Ioe. Aemaise lava i le taimi o le tuputupu aʻe ma le atinaʻe, e manaʻomia le uʻamea suamalie (aemaise o fatu atoa ma puna alava).
8. Aiseā e tāua ai meaʻai e iai le alava?
O le alava e faafaigofie ai le talepeina o meaʻai, lagolagoina le soifua maloloina o le manava ma mafai ona faaitiitia ai le lamatiaga o nisi maʻi tumau.
9. O le ā le isi aoga o uʻamea suamalie i tua atu o le malosi?
O nisi ituaiga uʻamea suamalie e fesoasoani i le faatumauina o le fausaga o sela; o le alava e fesoasoani i le talepeina o meaʻai ma le puleaina o le cholesterol.
10. E lamatia le faaitiitia o le taumafaina o uʻamea suamalie?
E eseese le aofaʻi talafeagai mo tagata taʻitoʻatasi; o le taumafaina maualalo tele o le uʻamea suamalie e mafai ona mafua ai le vaivai ma le le lava o nisi meaʻai. E tatau ona maua le paleni talafeagai i lalo o le taiala a le fomaʻi.
Punaoa
Faalapotopotoga o le Soifua Maloloina i le Lalolagi (WHO): Healthy Diet Fact Sheet
Faalapotopotoga o le Fatu i Amerika (AHA): Uʻamea Suamalie ma le Suka o le Toto
Faalapotopotoga o le Suka i Amerika (ADA): Fautuaga i Meaʻai ma le Soifua Maloloina
European Food Safety Authority (EFSA): Scientific Opinion on Dietary Reference Values for Carbohydrates
Harvard T.H. Chan School of Public Health: The Nutrition Source – Carbohydrates