Vertij: Cauze, Simptome și Management
Ce este vertijul și cum se definește?
Vertijul este o tulburare de echilibru care apare atunci când persoana simte că ea însăși sau mediul înconjurător se învârte. Primul pas la o persoană suspectă de vertij este să descrie detaliat senzația de amețeală și dezechilibru pe care o trăiește. După această descriere, se aplică diverse teste privind funcțiile sistemului nervos central și ale urechii interne pentru a înțelege sursa problemei. Dacă se suspectează că la baza vertijului ar putea exista o problemă de flux sanguin către creier, se pot utiliza metode avansate de imagistică precum ecografia Doppler, angiografia prin tomografie computerizată (CT), angiografia prin rezonanță magnetică (RMN) sau metode similare. După clarificarea diagnosticului, tratamentul este planificat individual, în funcție de cauza subiacentă.
Care sunt cauzele principale ale vertijului?
Vertijul este cauzat de obicei de boli ale urechii interne și ale sistemului nervos central. Dintre acestea, cea mai frecvent întâlnită este vertijul paroxistic pozițional benign (VPPB). În VPPB, apar atacuri bruște și intense de amețeală care, de obicei, durează scurt, odată cu mișcarea capului. Aceste atacuri durează de obicei între câteva secunde și câteva minute și pot fi declanșate mai ales de întoarcerea în pat sau de mișcări bruște ale capului. Se întâlnește mai ales la vârste înaintate și are un caracter benign. De obicei nu necesită tratament serios și tinde să dispară de la sine în timp.
Vertijul poate fi confundat cu unele stări psihologice (de exemplu depresie sau anxietate). Totuși, factorii psihologici nu cauzează direct vertij; la persoanele cu plângeri de amețeală, de obicei se caută o cauză fiziologică, nu una de origine psihologică.
Alte cauze ale vertijului sunt:
Labirintita și nevrita vestibulară: Inflamația urechii interne, de obicei cauzată de infecții virale. Diverse virusuri precum gripa, rujeola, oreionul, herpesul și EBV pot fi factori cauzali. În aceste cazuri, amețelii i se poate asocia frecvent și pierderea auzului.
Boala Meniere: Tipic, pe lângă vertij, apar tinitus și pierdere progresivă a auzului. Boala evoluează în crize, iar simptomele se pot ameliora în anumite perioade. Deși cauza nu este pe deplin cunoscută, poate fi asociată cu factori genetici, infecții virale, traumatisme craniene și alergii.
Neurom acustic: Este o tumoră benignă care afectează nervii urechii interne. Pe lângă amețeală, pot apărea tinitus și pierdere a auzului.
Probleme cerebrovasculare: Obstrucția vaselor cerebrale (accident vascular cerebral) sau hemoragia cerebrală pot duce, de asemenea, la vertij.
Scleroza multiplă (SM): Este o boală care afectează sistemul nervos central și poate cauza simptome variate.
Alte cauze: Traumatisme craniene, leziuni ale gâtului, diabet, hipoglicemie, efectele secundare ale unor medicamente și, mai rar, anxietatea pot contribui la apariția vertijului.
Care sunt simptomele care însoțesc vertijul?
Persoana care experimentează vertij are senzația că se învârte în jurul propriei axe sau că lumea se învârte în jurul său. Amețeala este adesea însoțită de greață, vărsături, transpirație, dezechilibru, mișcări oculare anormale, uneori pierdere a auzului și tinitus. Tulburările de vedere, problemele de mers sau modificările stării de conștiență pot fi observate în unele cazuri. Aceste simptome suplimentare pot varia în funcție de boala subiacentă și de sistemele afectate.
În ce situații apare vertijul?
Vertijul poate apărea ca rezultat al multor afecțiuni medicale diferite care afectează sistemul nostru de echilibru. Bolile urechii interne sunt printre principalele cauze. De exemplu:
În VPPB, amețeala este declanșată de deplasarea cristalelor responsabile de menținerea echilibrului în urechea internă.
Boala Meniere și nevrita vestibulară sunt, de asemenea, printre celelalte cauze principale ale vertijului.
Boli vasculare cerebrale, amețeli cauzate de migrenă, efectele secundare ale unor medicamente și tulburările neurologice se numără, de asemenea, printre celelalte cauze potențiale ale vertijului.
Care sunt metodele de gestionare și tratament ale vertijului?
Tratamentul vertijului se bazează în principal pe identificarea corectă a cauzei. Metodele aplicate pot fi rezumate astfel:
În vertijul de origine a urechii interne, cum ar fi VPPB, manevrele speciale de poziționare a capului (de exemplu, manevra Epley sau exercițiile Brandt-Daroff) sunt adesea eficiente.
În boala Meniere, poate fi necesară reducerea consumului de sare, administrarea de diuretice și uneori intervenții chirurgicale.
În vertijul cauzat de infecții (de exemplu, labirintită), se pot administra medicamente adecvate pentru infecția subiacentă (antibiotice sau antivirale).
În vertijul asociat cu migrena, se recomandă medicamente utilizate pentru migrenă și modificări ale stilului de viață.
Terapia fizică și exercițiile de echilibru pot ajuta la gestionarea mai controlată a vertijului. De asemenea, în perioadele de vertij, se recomandă evitarea cofeinei, alcoolului și produselor din tutun și asigurarea unui aport adecvat de lichide.
Care este durata vertijului?
Durata vertijului variază în funcție de cauza subiacentă și de tratamentul aplicat. În cazuri precum VPPB, amețeala este de obicei de scurtă durată și se poate ameliora rapid cu manevrele corecte. În cazul infecțiilor sau al bolii Meniere, simptomele pot dura mai mult și uneori pot avea tendința de a recidiva. În cazurile de vertij cronic, este esențial să se solicite sprijin profesional.
Aspecte de care trebuie ținut cont în vertijul neurologic
În vertijul de origine cerebrală sau a sistemului nervos, pot apărea, pe lângă amețeală, și simptome neurologice evidente, precum dezechilibru, vărsături, tulburări de vorbire sau de vedere. În această situație, diagnosticul și tratamentul rapid joacă un rol critic în prevenirea leziunilor permanente.
În ce situații trebuie să vă adresați de urgență medicului?
Persoanele care experimentează vertij și se confruntă cu oricare dintre următoarele simptome ar trebui să se prezinte fără întârziere la o unitate medicală:
Cefalee bruscă sau severă
Vedere dublă, pierderea vederii
Dificultăți de vorbire
Slăbiciune sau amorțeală la nivelul brațelor sau picioarelor
Modificări ale stării de conștiență
Pierderea bruscă a echilibrului și cădere
Recomandări privind stilul de viață în timpul tratamentului vertijului
Pentru a face față vertijului;
Evitați mișcările bruște ale capului și lucrul la înălțime,
Fiți atenți când conduceți vehicule sau folosiți utilaje grele,
Consumați multe lichide și acordați timp odihnei,
Evitați consumul de cofeină, tutun și alcool,
Faceți mișcările încet și controlat.
La unele persoane, pot fi recomandate și programe personalizate de exerciții și fizioterapie, în funcție de evoluția bolii.
Întrebări frecvente
Poate fi vertijul confundat cu alte boli?
Da, migrena, anxietatea, unele boli cardiace și vasculare pot provoca, de asemenea, amețeli. Este important ca vertijul să fie evaluat prin senzația sa specifică de rotație și prin simptomele asociate.
Vertijul poate trece de la sine?
În funcție de cauză, unele tipuri, precum VPPB, se pot ameliora de la sine. Totuși, în cazurile de vertij prelungit, recurent sau sever, este necesar să consultați un medic.
Este posibilă vindecarea completă a vertijului?
Atunci când cauza subiacentă este tratată sau ținută sub control, simptomele vertijului pot dispărea complet. Totuși, în unele boli cronice, pot reapărea la anumite intervale.
Ce trebuie făcut în cazul unei infecții a urechii interne?
Se începe tratamentul medicamentos adecvat la recomandarea medicului și se acordă atenție odihnei. În funcție de severitatea simptomelor, poate fi necesară prezentarea la spital.
Poate fi vertijul de natură psihologică?
Stresul și anxietatea pot declanșa senzația de amețeală la unele persoane. Totuși, "vertijul real" este de obicei cauzat de o problemă la nivelul organelor care controlează echilibrul sau al sistemului nervos.
Apare vertijul și la copii?
Da, infecțiile urechii interne și unele tipuri de migrenă pot provoca vertij și la copii.
Ce trebuie făcut dacă vertijul este însoțit de pierderea auzului?
Această situație poate indica o problemă la nivelul urechii interne sau al nervului auditiv și trebuie evaluată cu siguranță. Trebuie consultat fără întârziere un specialist ORL sau neurolog.
Cât durează vertijul?
Durata simptomelor variază în funcție de cauză; poate varia de la câteva secunde la atacuri care durează săptămâni.
Există exerciții pe care le pot face acasă?
Da, unele exerciții simple de echilibru și poziționare a capului (manevrele Epley și Brandt-Daroff etc.) pot fi efectuate acasă la recomandarea medicului.
Care sunt simptomele riscante la care trebuie acordată atenție?
Dureri de cap bruște și severe, tulburări de vorbire sau de vedere, pierderea conștienței sunt semne care necesită evaluare de urgență.
Când se recurge la intervenția chirurgicală în tratamentul vertijului?
Deși rar, în unele tipuri de vertij care nu răspund la medicamente și exerciții și afectează grav calitatea vieții, tratamentul chirurgical poate fi luat în considerare.
La ce trebuie să fie atent un pacient cu BPPV?
Trebuie să evite mișcările bruște ale capului și activitățile riscante, să acorde atenție odihnei și să nu întrerupă manevrele recomandate de medic.
Surse
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) – Tulburări vestibulare și amețeli
Academia Americană de Otorinolaringologie și Chirurgie a Capului și Gâtului (AAO-HNS) – Ghiduri de management al vertijului
Academia Americană de Neurologie (AAN) – Diagnosticarea și tratamentul amețelii
Mayo Clinic – Vertij: Simptome și cauze
The Lancet Neurology – Diagnosticul diferențial al amețelii și vertijului
Aceste informații trebuie evaluate sub îndrumarea profesioniștilor din domeniul sănătății. În caz de amețeli suspecte sau de lungă durată, este obligatoriu să consultați un medic.