Cunoaștere pentru toți, oriunde

Care sunt cauzele durerii în gât? Metode de ameliorare și când este necesar sprijinul unui specialist?

Durerea în gât este o plângere frecvent întâlnită în multe infecții ale tractului respirator superior, în special răceala și gripa. Uneori poate fi atât de severă încât să provoace dificultăți la înghițire, vorbire sau respirație. În majoritatea cazurilor, durerea în gât poate fi controlată cu metode simple de ameliorare aplicate acasă. Totuși, în cazurile de durere în gât prelungită, severă sau recurentă, poate fi necesară investigarea unei boli subiacente și intervenția medicală.

Ce este durerea în gât și în ce situații apare?

Durerea în gât este o stare care provoacă disconfort la nivelul gâtului, manifestată prin durere, arsură, înțepătură sau senzație de mâncărime, care se intensifică la înghițire. Se numără printre cele mai frecvente simptome întâlnite la prezentarea în ambulatoriu. Este asociată în principal cu infecții (mai ales virale), factori de mediu, alergeni și iritația gâtului.

Durerea în gât poate afecta diferite zone:

• În partea din spate a gurii: Faringită

• Umflături și roșeață la amigdale: Tonsilită (inflamația amigdalelor)

• Reclamații la nivelul laringelui: Laringită

Care sunt cele mai frecvente cauze ale durerii în gât?

Durerea în gât poate apărea din cauze foarte diverse. Cele principale sunt următoarele:

Infecții virale: Răceala, gripa, COVID-19, mononucleoza, rujeola, varicela, oreionul sunt printre cele mai frecvente cauze.

Infecții bacteriene: Bacteriile streptococice (mai ales la copii) în principal; mai rar, bacterii cu transmitere sexuală precum gonoreea sau chlamydia pot provoca, de asemenea, infecții la nivelul gâtului.

Alergii: Ca urmare a unor factori declanșatori precum polenul, praful, părul de animale, mucegaiul, răspunsul imun și scurgerea postnazală care se dezvoltă ulterior pot duce la iritația gâtului.

Factori de mediu: Aerul uscat, poluarea aerului, fumul de țigară, substanțele chimice pot determina uscarea și sensibilizarea gâtului.

Reflux (Boala de reflux gastroesofagian): Ridicarea acidului gastric spre gât se poate manifesta prin arsură și durere la nivelul gâtului.

Traumatisme și suprasolicitare: Vorbitul tare, utilizarea intensă a vocii, loviturile la nivelul gâtului pot fi, de asemenea, cauze ale durerii în gât.

Care sunt simptomele durerii în gât și la cine apar mai frecvent?

Durerea în gât apare de obicei cu:

• Durere crescută la înghițire,

• Uscăciune, arsură, mâncărime la nivelul gâtului,

• Umflături și roșeață,

• Uneori răgușeală,

• Poate fi însoțită de simptome generale de infecție precum tuse, febră sau slăbiciune.

Poate apărea la oricine; totuși, este mai frecventă la copii, la cei cu sistem imunitar slăbit, la fumători sau la persoanele expuse la condiții de aer poluat.

Care sunt metodele de ameliorare a durerii în gât ce pot fi aplicate acasă?

În majoritatea cazurilor de durere în gât, următoarele practici pot ajuta la ameliorarea simptomelor:

• Consumul abundent de apă și lichide calde

• Gargară cu apă sărată (adăugând o jumătate de linguriță de sare într-un pahar cu apă caldă)

• Consumul de ceaiuri calde din plante (de exemplu mușețel, salvie, ghimbir, echinacea, rădăcină de nalbă)

• Prepararea unui amestec de miere și lămâie (mierea poate fi consumată direct sau adăugată în ceaiul din plante)

• Utilizarea unui umidificator/creșterea umidității din cameră

• Odihnirea vocii și a gâtului cât mai mult posibil, evitarea vorbitului tare

• Evitarea mediilor iritante (evitați fumul de țigară)

Anumite suplimente pe bază de plante (cum ar fi cuișoarele, ghimbirul, echinacea) pot avea efect calmant asupra durerii în gât; totuși, persoanele cu boli cronice, femeile însărcinate sau cei care iau medicamente regulat trebuie să consulte medicul înainte de utilizare.

Ce ar trebui preferat în alimentație?

Pentru a ameliora durerea în gât;

• Sunt recomandate alimente moi și ușor de înghițit, cum ar fi supele calde, iaurtul, piureul, budinca

• Trebuie evitate alimentele picante, acide, foarte fierbinți sau foarte reci

• Oțetul de mere, mierea (consumată singură sau amestecată cu apă caldă) pot fi folosite ca suport

Usturoiul, datorită proprietăților sale antibacteriene naturale, poate fi util în anumite situații, însă persoanele cu stomac sensibil ar trebui să-l consume cu precauție.

Care sunt abordările în tratamentul durerii în gât?

Tratamentul se stabilește în funcție de cauza subiacentă:

• Durerea în gât cauzată de infecții virale se ameliorează de obicei de la sine; antibioticele nu sunt utile

• În infecțiile bacteriene (de exemplu faringita streptococică), sunt necesare antibiotice prescrise de medic, tratamentul durând de obicei 7-10 zile

• Pentru ameliorarea durerii și febrei pot fi recomandate analgezice care conțin acetaminofen sau ibuprofen

• În cazul durerii în gât cauzate de alergii, antihistaminicele pot fi de ajutor

• Pentru durerea în gât cauzată de reflux pot fi necesare tratamente care reduc aciditatea gastrică și ajustări ale dietei

Alte simptome care însoțesc durerea în gât și situații care necesită atenție

Durerile în gât prelungite sau severe, însoțite de febră mare, dificultăți la înghițire/respirație, umflături la nivelul gâtului sau feței, sânge în salivă, dureri puternice de urechi, erupții pe gură/brațe, dureri articulare sau salivare excesivă neobișnuită necesită prezentarea de urgență la medic.

Cum se pune diagnosticul de durere în gât?

Medicul specialist vă va asculta plângerile, va examina istoricul medical și va efectua un examen fizic. Dacă este necesar, tipul infecției poate fi determinat prin teste rapide de antigen sau cultură faringiană.

Durerea în gât la copii: la ce trebuie să fim atenți?

La copii, durerea în gât este de obicei cauzată de infecții și, de cele mai multe ori, se ameliorează cu odihnă, consum crescut de lichide și analgezice adecvate. Totuși, deoarece administrarea aspirinei la copii este riscantă (risc de sindrom Reye), trebuie consultat întotdeauna un medic pediatru.

Ce înseamnă dacă durerea în gât persistă mult timp?

Durerile în gât care durează mai mult de o săptămână sau care se repetă frecvent pot fi asociate cu infecții cronice, alergii, reflux, tumori sau alte cauze grave. În acest caz, este necesar să consultați un specialist în domeniul sănătății.

Durerea în gât și vaccinurile

Vaccinurile dezvoltate împotriva gripei și a unor infecții virale sunt eficiente în prevenirea acestor boli și, indirect, în reducerea riscului de durere în gât. Nu există un vaccin special utilizat pe scară largă în comunitate pentru prevenirea infecțiilor streptococice, însă cea mai bună metodă de protecție rămâne igiena adecvată și evitarea locurilor aglomerate.

Ce se poate face zilnic pentru a preveni durerea în gât?

• Dezvoltați obiceiul de a vă spăla pe mâini, folosiți frecvent dezinfectant în locuri aglomerate

• Acordați atenție igienei obiectelor personale și a suprafețelor

• Adoptați o dietă echilibrată și faceți exerciții regulate pentru întărirea imunității

• Nu fumați, evitați expunerea la fumul de țigară

• Nu neglijați controalele medicale generale

Relația dintre durerea în gât și tuse

Durerea în gât și tusea apar adesea împreună în cadrul aceleiași infecții a căilor respiratorii superioare. Iritația gâtului poate declanșa reflexul de tuse. Trebuie reținut că o tuse prelungită sau severă poate indica o altă cauză subiacentă.

Întrebări frecvente despre durerea în gât

1. În câte zile trece durerea în gât?
Majoritatea durerilor în gât se ameliorează în 5-7 zile cu îngrijire la domiciliu și metode de susținere. Totuși, dacă durează mai mult de o săptămână sau se agravează, este necesar să consultați un medic.

2. De ce apare durerea în gât la înghițire?
Infecțiile, iritația, alergiile, refluxul sau prezența unui corp străin în gât pot provoca durere la înghițire. Pentru identificarea cauzei și tratamentul adecvat, este recomandat consultul unui specialist.

3. Ce plante sau ceaiuri sunt benefice pentru durerea în gât?
Plante precum mușețelul, salvia, ghimbirul, urzica, echinacea, rădăcina de nalbă pot fi de ajutor. Este recomandat să consultați un specialist înainte de a utiliza orice soluție pe bază de plante.

4. În ce situații ar trebui să mergeți la medic pentru durerea în gât?
Dificultăți severe de respirație sau de înghițire, febră mare, umflături la nivelul gâtului sau feței, durere intensă, sânge în salivă, răgușeală, erupții cutanate neobișnuite sau simptome persistente (mai mult de o săptămână) necesită consult medical de specialitate.

5. Ce trebuie făcut pentru durerea în gât la copii?
Evaluarea medicală este importantă în funcție de vârsta copilului, starea de sănătate de bază și simptomele asociate. De obicei, odihna, hidratarea și analgezicele adecvate sunt suficiente. Nu administrați niciodată aspirină fără consult medical.

6. Ce alimente și băuturi ar trebui consumate în caz de durere în gât?
Se recomandă alimente moi, calde-călduțe, care să nu irite gâtul (supă, iaurt, piure, miere, ceaiuri din plante). Este indicat să evitați produsele picante și acide.

7. Cu ce boli poate fi asociată durerea în gât de lungă durată?
Infecțiile cronice, alergiile, boala de reflux, sinuzita, rareori tumorile sau afecțiunile corzilor vocale pot cauza dureri în gât prelungite.

8. Este durerea în gât un simptom al COVID-19?
Da, durerea în gât este unul dintre simptomele frecvente ale COVID-19; totuși, acest simptom poate apărea și în alte boli. În caz de îndoială, este important să consultați un profesionist medical.

9. La ce trebuie să fiți atenți dacă durerea în gât este însoțită de tuse?
Cel mai frecvent este asociată cu infecțiile căilor respiratorii superioare. Totuși, dacă tusea este persistentă, severă sau cu sânge, trebuie să mergeți la medic fără întârziere.

10. Vaccinul antigripal și alte vaccinuri reduc durerea în gât?
Vaccinurile împotriva gripei și a unor infecții virale pot reduce riscul de boală și, implicit, apariția durerii în gât asociate.

11. Este necesară administrarea de medicamente pentru durerea în gât?
În funcție de cauză, se pot utiliza analgezice, uneori medicamente antialergice sau antibiotice la recomandarea medicului. În cazurile ușoare și moderate, de obicei nu este nevoie de medicamente.

12. Care este beneficiul pastilelor și spray-urilor pentru durerea în gât?
Pastilele și spray-urile pentru gât pot oferi alinare locală; totuși, nu tratează cauza principală. Pot fi folosite ca adjuvant, dar pentru utilizare corectă consultați medicul.

13. Ce se poate face pentru durerea în gât în timpul sarcinii?
Băuturile călduțe, mierea, gargara cu apă sărată și umidificarea aerului din încăpere sunt metode de susținere utile în sarcină. Dacă simptomele sunt severe, consultați neapărat medicul.

14. Care este relația dintre fumat și durerea în gât?
Fumatul poate irita gâtul, încetinește vindecarea și crește susceptibilitatea la infecții. Este benefic să evitați fumatul și expunerea la fum, dacă este posibil.

15. Ce poate indica durerea în gât pe o singură parte?
Durerile în gât localizate pe o singură parte pot fi asociate cu amigdalită, infecții locale, leziuni sau, mai rar, tumori; în acest caz, evaluarea medicală este importantă.

Surse

• Organizația Mondială a Sănătății (OMS) – fișa informativă "Sore Throat"

• U.S. Centers for Disease Control and Prevention (CDC) – "Sore Throat: Causes & Treatment"

• Academia Americană de Otorinolaringologie (AAO-HNSF) – Ghiduri de informare pentru pacienți

• Mayo Clinic – Informare pentru pacienți "Sore Throat"

• British Medical Journal (BMJ) – "Diagnosis and management of sore throat in primary care"

Această pagină are scop strict informativ; pentru orice problemă de sănătate personală, consultați întotdeauna medicul dumneavoastră.

Ce este cancerul pulmonar? Care sunt simptomele, cauzele și metodele de diagnostic?

Cancerul pulmonar este denumirea dată tumorilor maligne care se dezvoltă ca urmare a multiplicării necontrolate a celulelor din țesutul pulmonar. Aceste celule formează inițial o masă prin proliferarea în zona în care se află. În timp, pe măsură ce cancerul avansează, se poate răspândi la țesuturile învecinate și la organe îndepărtate.

Această boală este unul dintre cele mai frecvente tipuri de cancer la nivel mondial și poate avea consecințe grave. Deoarece în stadiile incipiente, de obicei, nu prezintă simptome, în majoritatea cazurilor diagnosticul se pune când boala este deja avansată. Din acest motiv, este important ca persoanele cu risc crescut să meargă regulat la controale și să participe la programe de screening.

Informații generale despre cancerul pulmonar

Cancerul pulmonar este, în esență, o boală care apare prin multiplicarea anormală a celulelor din plămâni. Cei mai frecvenți factori de risc sunt consumul de tutun, expunerea prelungită la poluarea aerului, azbestul și gazul radon, substanțe dăunătoare.

Datorită prevalenței acestor factori de risc, în special fumatul, cancerul pulmonar reprezintă una dintre principalele cauze de deces prin cancer atât la bărbați, cât și la femei în multe țări. Deși cancerul pulmonar depistat în stadii incipiente poate fi tratat, de cele mai multe ori este diagnosticat în stadii avansate, ceea ce limitează opțiunile și succesul tratamentului.

Cu ce simptome apare frecvent cancerul pulmonar?

Simptomele cancerului pulmonar apar, de obicei, în stadiile avansate ale bolii. Deși în faza incipientă evoluează adesea silențios, în timp pot apărea următoarele plângeri:

• Tuse persistentă și care se agravează în timp

• Sânge în spută

• Răgușeală persistentă

• Dificultăți la înghițire

• Scăderea apetitului și pierdere în greutate

• Oboseală fără cauză aparentă

Deoarece aceste simptome pot fi observate și în alte boli pulmonare, în caz de suspiciune este obligatoriu să consultați un specialist.

Cum se modifică simptomele cancerului pulmonar în funcție de stadii?

Stadiul 0: Celulele canceroase sunt limitate doar la stratul cel mai intern al plămânului, de obicei nu provoacă simptome și sunt detectate întâmplător, în cadrul investigațiilor de rutină.

Stadiul 1: Tumora este încă limitată doar la plămân, nu există răspândire. Pot apărea tuse ușoară, dificultăți de respirație sau durere ușoară în zona toracică. În această perioadă, intervenția chirurgicală poate oferi rezultate de succes.

Stadiul 2: Cancerul poate fi ajuns la țesuturi mai profunde din plămân sau la ganglionii limfatici apropiați. Sânge în spută, durere toracică și slăbiciune sunt plângeri mai frecvente. Pe lângă chirurgie, poate fi necesară chimioterapia și radioterapia.

Stadiul 3: Boala s-a răspândit în afara plămânului și la ganglionii limfatici. Pot apărea tuse persistentă, durere toracică evidentă, dificultăți la înghițire, pierdere semnificativă în greutate și oboseală accentuată. Tratamentul implică de obicei combinarea mai multor metode.

Stadiul 4: Cancerul s-a răspândit la alte organe (de exemplu, ficat, creier sau oase) dincolo de plămân. Dispnee severă, oboseală accentuată, dureri osoase și de cap, lipsa poftei de mâncare și pierdere avansată în greutate sunt tipice. În această etapă, tratamentul vizează controlul simptomelor și creșterea calității vieții.

Care sunt principalele cauze ale cancerului pulmonar?

Cel mai important factor de risc este consumul de tutun. Totuși, cancerul pulmonar poate apărea și la persoane care nu au fumat niciodată. În general, marea majoritate a tuturor cancerelor pulmonare a fost asociată cu fumatul. Fumatul pasiv, adică expunerea indirectă la fumul de țigară, crește de asemenea semnificativ riscul.

Printre alți factori de risc se numără expunerea la azbest. Azbestul, un mineral rezistent la căldură și uzură, a fost folosit frecvent în trecut. În prezent, expunerea apare mai ales în mediul profesional, în timpul demontării azbestului.

În plus, poluarea aerului, gazul radon, radiațiile ionizante, BPOC (boala pulmonară obstructivă cronică) și predispoziția familială pot crește riscul de dezvoltare a cancerului pulmonar.

Există diferite tipuri de cancer pulmonar?

Cancerele pulmonare se împart în două grupe principale în funcție de tipul de celule din care provin:

Cancer pulmonar cu celule mici: Reprezintă aproximativ 10-15% din toate cazurile. Are tendința de a crește rapid și de a se răspândi precoce, fiind frecvent asociat cu fumatul.

Cancer pulmonar non-microcelular: Reprezintă marea majoritate a cancerelor pulmonare (aproximativ 85%). Acest grup se împarte în trei subtipuri frecvente:

• Adenocarcinom

• Carcinom cu celule scuamoase

• Carcinom cu celule mari

Deși răspunsul la tratament și evoluția cancerelor pulmonare non-microcelulare sunt de obicei mai bune, stadiul bolii și starea generală de sănătate sunt factori importanți.

Factori cauzali și factori de risc pentru cancerul pulmonar

• Fumatul activ este cel mai puternic factor declanșator al bolii.

• La nefumători, riscul crește semnificativ din cauza fumatului pasiv.

• Expunerea prelungită la gazul radon este importantă mai ales în clădirile slab ventilate.

• Azbestul crește riscul la persoanele expuse profesional.

• Expunerea la poluare intensă a aerului și la substanțe chimice industriale este de asemenea un factor de risc.

• Antecedentele familiale de cancer pulmonar pot crește riscul personal.

• BPOC și alte boli pulmonare cronice aduc un risc suplimentar.

Cum se diagnostichează cancerul pulmonar?

În diagnosticul cancerului pulmonar se utilizează tehnici moderne de imagistică și teste de laborator. În special la persoanele din grupurile de risc, se poate recomanda screening anual pentru cancer pulmonar cu tomografie computerizată cu doză redusă.

Dacă există semne clinice, radiografia toracică, tomografia computerizată, analiza sputei și, dacă este necesar, biopsia (prelevarea unei mostre de țesut) sunt metode standard de diagnostic. Pe baza datelor obținute se stabilește stadiul, răspândirea și tipul cancerului. După această etapă, se planifică cea mai potrivită abordare terapeutică pentru pacient.

Cât timp durează dezvoltarea cancerului pulmonar?

În cancerul pulmonar, de la începutul multiplicării anormale a celulelor până la apariția manifestărilor evidente pot trece, de obicei, 5–10 ani. Din cauza acestei perioade lungi de dezvoltare, majoritatea persoanelor sunt diagnosticate în stadii avansate ale bolii. De aceea, controalele regulate și screeningul precoce sunt de mare importanță.

Ce opțiuni există în tratamentul cancerului pulmonar?

Abordarea terapeutică se stabilește în funcție de tipul, stadiul cancerului și starea generală de sănătate a pacientului. În stadiile incipiente, îndepărtarea chirurgicală a tumorii este adesea posibilă. În stadiile avansate, se pot prefera chimioterapia, radioterapia, imunoterapia sau o combinație a acestora. Ce tratament va fi aplicat este planificat individual de o echipă multidisciplinară.

Intervenția chirurgicală este o opțiune eficientă, în special în stadiile incipiente și la cazurile cu răspândire limitată. În funcție de dimensiunea și localizarea tumorii, se poate îndepărta o parte din plămân sau întregul plămân. Tratamentele aplicate în stadiile avansate vizează, de obicei, încetinirea progresiei bolii și reducerea simptomelor.

Importanța screeningului regulat și a diagnosticului precoce

Dacă cancerul pulmonar poate fi detectat prin screening înainte de apariția simptomelor, succesul tratamentului și ratele de supraviețuire pot crește semnificativ. În special la persoanele de peste 50 de ani care fumează, screeningul anual poate ajuta la depistarea precoce a bolii. Dacă considerați că vă aflați într-un grup de risc, este important să consultați un specialist și să participați la un program de screening adecvat.

Întrebări frecvente (FAQ)

Care sunt primele simptome ale cancerului pulmonar?

De obicei, tusea persistentă, sângele în spută, răgușeala și dificultățile de respirație se numără printre primele semne de avertizare. Dacă aveți aceste plângeri, adresați-vă medicului.

Cancerul pulmonar apare doar la fumători?

Nu. Deși fumatul este principalul factor de risc, boala se poate dezvolta și la persoanele care nu au fumat niciodată. Fumatul pasiv, factorii genetici și de mediu joacă, de asemenea, un rol.

Cancerul

În unele familii, din cauza predispoziției genetice, poate exista o creștere a riscului. Totuși, majoritatea cazurilor sunt asociate cu fumatul și expunerea la factori de mediu.

Poate fi tratat cancerul pulmonar în stadiu incipient?

Da, în stadiile incipiente, vindecarea completă este posibilă cu tratamentul corect. De aceea, diagnosticul precoce salvează vieți.

Cum se stabilește stadiul cancerului?

Stadializarea se realizează prin investigații imagistice și, dacă este necesar, prin biopsie, în funcție de gradul de răspândire al cancerului și de organele afectate.

Cu ce alte boli poate fi confundat?

Bronșita cronică, pneumonia sau infecțiile pulmonare pot prezenta simptome similare. Pentru un diagnostic cert este necesară o evaluare detaliată.

Este dificil tratamentul cancerului pulmonar?

Opțiunile de tratament variază în funcție de stadiul bolii și de starea de sănătate a pacientului. Este esențială elaborarea unui plan de tratament personalizat pentru fiecare pacient.

Ce se poate face pentru prevenirea cancerului pulmonar?

Evitarea fumatului și a produselor din tutun, prevenirea expunerii la fumatul pasiv, luarea de măsuri de protecție în profesiile cu risc, efectuarea regulată a controalelor medicale sunt benefice.

La ce vârste apare cancerul pulmonar?

De obicei apare la adulții peste 50 de ani, dar poate apărea la orice vârstă. Riscul este deosebit de crescut la fumători.

Poate fi îmbunătățită calitatea vieții pentru cei care trăiesc cu cancer pulmonar?

Da, datorită metodelor de tratament actuale și a posibilităților de îngrijire de susținere, calitatea vieții poate fi crescută.

Cine ar trebui să fie supus screeningului pentru cancer pulmonar?

Screeningul regulat este recomandat în special persoanelor peste 50 de ani care au fumat pe termen lung și celor cu factori de risc suplimentari.

Cum pot aparținătorii să ofere sprijin în timpul tratamentului?

Sprijinul fizic și psihologic influențează pozitiv calitatea vieții pacientului în timpul și după tratament.

Este riscantă operația de cancer pulmonar?

Ca la orice intervenție chirurgicală, există anumite riscuri. Prin evaluare detaliată și pregătire adecvată preoperatorie, riscurile pot fi minimizate.

Ce înseamnă utilizarea „medicamentelor inteligente” în tratament?

În unele tipuri de cancer pulmonar, pot fi aplicate tratamente țintite („inteligente”) specifice tumorii. Medicul dumneavoastră poate evalua această opțiune în funcție de analiza genetică a tumorii.

Ce se întâmplă dacă cancerul pulmonar nu este tratat?

Netratat, cancerul poate progresa rapid și poate afecta funcțiile organelor vitale. Diagnosticul și tratamentul precoce sunt esențiale.

Surse

• Organizația Mondială a Sănătății (OMS): Lung Cancer

• Societatea Americană de Cancer (American Cancer Society): Lung Cancer

• Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA (CDC): Lung Cancer

• Societatea Europeană de Oncologie Medicală (ESMO): Lung Cancer Guidelines

• National Comprehensive Cancer Network (NCCN): Clinical Practice Guidelines in Oncology – Non-Small Cell Lung Cancer

• Journal of the American Medical Association (JAMA): Lung Cancer Screening and Early Detection

Care sunt simptomele și cauzele infarctului miocardic? Care sunt abordările actuale de tratament?

Infarctul miocardic este o situație care necesită intervenție de urgență, apărută ca urmare a privării critice a mușchiului cardiac de oxigen și nutrienți esențiali. Denumirea medicală este infarct miocardic, care apare de obicei din cauza unei obstrucții bruște la nivelul arterelor coronare ce alimentează inima. Această obstrucție se produce prin fisurarea plăcilor formate din grăsimi, colesterol și alte substanțe acumulate pe pereții vaselor sau prin formarea unui cheag de sânge care blochează total sau parțial vasul. Prin diagnostic și tratament precoce, este posibilă minimizarea daunelor aduse inimii.

Definiția și cauzele principale ale infarctului miocardic

Infarctul miocardic se caracterizează prin afectarea țesutului cardiac ca urmare a imposibilității de a satisface necesarul de oxigen al mușchiului inimii. Această situație este, de obicei, rezultatul îngustării sau obstrucției bruște a arterelor coronare. Plăcile acumulate pe pereții vaselor pot îngusta vasul în timp, iar dacă se fisurează, cheagurile de sânge formate pot întrerupe brusc fluxul sanguin către mușchiul cardiac. Dacă această obstrucție nu este rapid eliminată, mușchiul cardiac poate suferi leziuni ireversibile și poate apărea scăderea forței de pompare a inimii, adică insuficiență cardiacă. Infarctul miocardic continuă să fie una dintre principalele cauze de deces la nivel mondial. În multe țări, infarctul miocardic provoacă pierderi de vieți de câteva ori mai multe decât decesele cauzate de accidentele rutiere.

Care sunt cele mai frecvente simptome ale infarctului miocardic?

Simptomele infarctului miocardic pot varia de la o persoană la alta și pot apărea și cu manifestări nespecifice. Cele mai frecvent întâlnite simptome sunt:

• Durere sau disconfort toracic: senzație de presiune, strângere, arsură sau greutate în partea centrală a pieptului; uneori poate iradia spre brațul stâng, gât, maxilar, spate sau abdomen.

• Dispnee: poate apărea împreună cu durerea toracică sau izolat.

• Transpirație: în special transpirație rece și abundentă este tipică.

• Slăbiciune și oboseală: poate exista o stare de epuizare care crește pe parcursul zilelor premergătoare crizei, mai frecvent întâlnită la femei.

• Amețeală sau senzație de confuzie

• Greață, vărsături sau indigestie

• Palpitații care nu au legătură cu activitatea și nu dispar

• Accelerarea sau neregularitatea bătăilor inimii

• Durere în spate, umăr sau abdomenul superior, mai frecventă la femei.

• Tuse inexplicabilă sau dificultăți de respirație

• Umflături la nivelul picioarelor, gleznelor sau labei piciorului (mai ales în stadii avansate) Aceste simptome pot fi uneori ușoare, alteori foarte severe. Mai ales dacă durerea toracică și dispneea persistă mai mult de câteva minute sau se repetă, trebuie solicitată imediat asistență medicală.

Simptomele infarctului miocardic la diferite grupuri

La femei și tineri, infarctul miocardic poate apărea uneori fără durerea toracică clasică. La femei, în special slăbiciunea, durerea de spate, greața, tulburările de somn și anxietatea pot fi simptome atipice predominante. La vârstnici sau la pacienții cu diabet, senzația de durere poate fi mai estompată, iar în locul acesteia, slăbiciunea bruscă sau dispneea pot fi primele semne.

Disconfortul toracic, palpitațiile, transpirația rece și trezirea bruscă din timpul nopții sau somnului pot fi, de asemenea, semne prevestitoare ale unui infarct miocardic apărut în timpul somnului.

Care sunt principalii factori de risc pentru infarctul miocardic?

În dezvoltarea infarctului miocardic joacă rol numeroși factori de risc, care de obicei se regăsesc împreună. Cei mai frecvent întâlniți factori de risc sunt:

• Fumatul și consumul de produse din tutun

• Colesterol crescut (în special creșterea LDL-colesterolului)

• Hipertensiune arterială

• Diabet (diabet zaharat)

• Obezitate și inactivitate fizică

• Alimentație nesănătoasă (dietă bogată în grăsimi saturate și trans, săracă în fibre)

• Istoric familial de boli cardiace la vârstă tânără

• Stres și presiune psihică cronică

• Înaintarea în vârstă (riscul crește odată cu vârsta)

• Sex masculin (totuși, după menopauză riscul crește și la femei) Unele rezultate de laborator (precum proteina C-reactivă, homocisteina) pot indica, de asemenea, un risc crescut. În medicina modernă, la persoanele cu probleme de obezitate, anumite metode chirurgicale și intervenționale, împreună cu schimbarea stilului de viață, contribuie la reducerea riscului.

Cum se stabilește diagnosticul de infarct miocardic?

Cel mai important pas în diagnosticul infarctului miocardic este observarea simptomelor și a tabloului clinic al pacientului. Ulterior, se efectuează următoarele teste de bază:

• Electrocardiografie (ECG): evidențiază modificările activității electrice a inimii în timpul crizei.

• Teste de sânge: în special creșterea enzimelor și proteinelor eliberate din mușchiul cardiac, cum ar fi troponina, susține diagnosticul.

• Ecocardiografie: evaluează forța de contracție a mușchiului cardiac și tulburările de mișcare.

• În cazurile necesare, radiografia toracică, tomografia computerizată sau imagistica prin rezonanță magnetică pot fi folosite ca investigații suplimentare.

• Angiografie coronariană: se efectuează pentru diagnosticul precis al obstrucțiilor și stenozelor vasculare și, în același timp, pentru tratament. Dacă este necesar, în timpul intervenției se poate deschide vasul cu angioplastie cu balon sau stent.

Ce trebuie făcut inițial în caz de infarct miocardic

Timpul este esențial pentru o persoană care simte simptomele unui infarct miocardic. Principalele etape care trebuie urmate în această situație sunt:

• Trebuie apelate imediat serviciile medicale de urgență (serviciul de urgență sau ambulanța trebuie chemată)

• Persoana trebuie să stea într-o poziție liniștită, să își limiteze mișcările la minimum

• Dacă este singură, să lase ușa deschisă sau să solicite ajutor din partea celor din jur

• Dacă medicul a recomandat anterior, poate utiliza medicamente precum nitroglicerina cu rol profilactic

• Până la sosirea echipei medicale, trebuie așteptată asistența profesională, evitându-se efortul inutil și panica. Intervenția rapidă și adecvată în timpul crizei minimizează leziunile mușchiului cardiac și crește șansele de supraviețuire.

Abordări actuale în tratamentul infarctului miocardic

În practica medicală modernă, tratamentul infarctului miocardic este planificat în funcție de tipul, severitatea crizei și factorii de risc existenți ai pacientului. Tratamentul include, de obicei, următoarele etape:

• Imediat se inițiază tratament cu medicamente vasodilatatoare și anticoagulante

• În faza acută, intervenția coronariană (angioplastie, implantare de stent) este de cele mai multe ori prima opțiune

• Dacă este necesar, se pot efectua intervenții chirurgicale de by-pass pentru a înlocui vasele blocate cu vase sănătoase

• După eliminarea riscului vital, se asigură modificări ale stilului de viață pentru susținerea sănătății inimii, administrarea regulată a medicamentelor și gestionarea factorilor de risc

• Renunțarea la fumat, alimentația sănătoasă și echilibrată, activitatea fizică regulată, gestionarea stresului și controlul diabetului și hipertensiunii, dacă există, sunt măsuri de bază. Pe parcursul tratamentului, este foarte important ca pacienții să urmeze îndeaproape recomandările specialiștilor în cardiologie și chirurgie cardiovasculară și să meargă la controale regulate.

Ce se poate face pentru prevenirea infarctului miocardic?

Riscul de infarct miocardic poate fi redus semnificativ în multe cazuri prin schimbări ale stilului de viață:

• Evitarea completă a fumatului și a produselor din tutun

• Adoptarea unei diete sărace în colesterol, bogată în legume și fibre, cu conținut limitat de grăsimi saturate și alimente procesate

• Practicarea regulată a exercițiilor fizice; se recomandă cel puțin 150 de minute de activitate fizică de intensitate moderată pe săptămână

• Menținerea sub control a hipertensiunii arteriale și a glicemiei; dacă este necesar, continuarea tratamentului medicamentos

• Dacă sunteți supraponderal sau obez, solicitați sprijin profesional pentru a ajunge la o greutate sănătoasă

• Învățarea tehnicilor de gestionare a stresului și beneficierea de sisteme de sprijin psihologic. Respectarea acestor măsuri contribuie la reducerea deceselor cauzate de boli cardiace la nivel mondial.

Întrebări frecvente

La ce vârste este mai frecvent infarctul miocardic?

Riscul de infarct miocardic crește odată cu vârsta. Totuși, factorii genetici, diabetul, spoate apărea și la adulții tineri, în funcție de factori precum consumul de tutun și stilul de viață.

Este posibil să faci un infarct miocardic fără durere toracică?

Da. În special la femei, pacienți cu diabet și vârstnici, infarctul miocardic se poate dezvolta și fără durere toracică. Trebuie acordată atenție simptomelor atipice precum slăbiciune, dificultăți de respirație, greață sau dureri de spate.

Poate avea loc un infarct miocardic noaptea sau în timpul somnului?

Da, infarctul miocardic poate apărea și în timpul somnului sau spre dimineață. Cei care se trezesc brusc cu durere toracică, palpitații sau amețeală ar trebui să solicite evaluare medicală fără întârziere.

Sunt simptomele infarctului miocardic la femei diferite de cele la bărbați?

La femei, în locul durerii toracice clasice, pot apărea plângeri diferite precum slăbiciune, dureri de spate și abdomen, dificultăți de respirație, greață.

Care sunt afecțiunile ce pot fi confundate cu infarctul miocardic?

Anumite boli precum tulburările gastrice, atacul de panică, durerile musculo-scheletice, refluxul și pneumonia pot prezenta simptome similare cu infarctul miocardic. În caz de incertitudine, este obligatorie evaluarea medicală.

Trebuie administrată aspirină în timpul unui infarct miocardic?

Dacă medicul dumneavoastră a recomandat și nu aveți alergie, administrarea aspirinei prin mestecare până la sosirea ajutorului de urgență poate fi benefică în anumite situații. Totuși, prioritatea trebuie să fie întotdeauna asistența medicală.

Este posibilă recuperarea completă după un infarct miocardic?

O mare parte dintre pacienții care primesc intervenție precoce pot duce o viață sănătoasă cu tratament adecvat și schimbări ale stilului de viață. Totuși, în unele cazuri poate apărea pierderea permanentă a funcției cardiace.

Care sunt cauzele infarctului miocardic la tineri?

La tineri, fumatul, colesterolul ridicat, obezitatea, sedentarismul, anumite anomalii vasculare congenitale pot duce la infarct miocardic.

La ce trebuie să fim atenți în alimentație pentru a preveni infarctul miocardic?

Trebuie preferate legumele, fructele, cerealele integrale, peștele și grăsimile sănătoase; consumul de acizi grași saturați și trans, sare și zahăr trebuie limitat.

Când se poate începe exercițiul fizic după un infarct miocardic?

Programul de exerciții după infarct miocardic trebuie început neapărat sub supravegherea medicului și pe baza unei evaluări individuale a riscului.

Cât timp rămâne internat în spital o persoană care a suferit un infarct miocardic?

Această perioadă variază în funcție de severitatea infarctului și de tratamentele aplicate. De cele mai multe ori, spitalizarea durează între câteva zile și o săptămână.

Ce ar trebui să fac dacă există antecedente familiale de boli cardiace?

Antecedentele familiale reprezintă un factor de risc important. Nu fumați, alimentați-vă sănătos, faceți exerciții regulate și, dacă este necesar, efectuați controale cardiace periodice.

Poate stresul să ducă la infarct miocardic?

Stresul de lungă durată poate crește indirect riscul de infarct miocardic. Evitarea stresului pe cât posibil sau utilizarea unor metode eficiente de gestionare a acestuia va fi benefică.

Surse

• Organizația Mondială a Sănătății (World Health Organization, WHO): Cardiovascular diseases (CVDs) Fact Sheet.

• Asociația Americană a Inimii (American Heart Association, AHA): Heart Attack Symptoms, Risk, and Recovery.

• Societatea Europeană de Cardiologie (European Society of Cardiology, ESC): Guidelines for the management of acute myocardial infarction.

• US Centers for Disease Control and Prevention (CDC): Heart Disease Facts.

• New England Journal of Medicine, The Lancet, Circulation (Reviste medicale evaluate de colegi).