Amețeala: Cauze, abordări și aspecte de care trebuie ținut cont

Amețeala; este o plângere frecventă care determină persoana să perceapă mediul înconjurător ca fiind în mișcare sau ca și cum ea însăși s-ar roti, ducând la pierderea echilibrului, amețeală și dificultăți la ridicarea în picioare. Deoarece această situație poate apărea din multe motive, pentru un tratament eficient este necesară identificarea clară a cauzei subiacente. Doar ameliorarea simptomelor nu poate preveni recurența problemei.

Ce factori pot cauza amețeala?

Amețelile severe sau recurente pot afecta semnificativ viața cotidiană și siguranța persoanei. Amețeala apare de obicei la mișcări rapide, schimbări bruște de poziție sau după exerciții fizice intense. De cele mai multe ori, persoanele pot înțelege singure în ce condiții este declanșată amețeala; totuși, în unele cazuri, adevărata cauză subiacentă poate fi identificată doar prin evaluare medicală.

Cele mai frecvente cauze ale amețelii sunt următoarele:

Vertij

Vertijul provoacă iluzia că mediul se mișcă, iar obiectele se înclină sau se deformează. Această situație apare de obicei ca urmare a afectării structurilor din urechea internă responsabile de echilibru.

• Vertij paroxistic pozițional benign (BPPV): Apare prin acumularea de particule de carbonat de calciu în canalele de echilibru din urechea internă. Aceste canale transmit creierului informații despre poziția corpului, iar când există blocaje, semnalele sunt distorsionate. În consecință, creierul creează o percepție greșită a poziției.

• Boala Meniere: Această boală, de obicei asociată cu acumularea de lichid în urechea internă, se caracterizează prin atacuri bruște de vertij, precum și prin tinitus și pierderea auzului.

• Labirintită: Această afecțiune, care apare în special după infecții virale și se manifestă prin inflamația urechii interne, poate duce la amețeală și uneori la pierderea permanentă a auzului.

• Neurită vestibulară: Este inflamația nervului vestibulocohlear care transportă informații de la urechea internă la creier. Pot apărea simptome precum vertij sever cu debut brusc, pierderea echilibrului și greață.

Boala de mișcare (rău de transport)

Mișcările repetitive transmise corpului în vehicule precum avion, autobuz sau navă pot afecta centrele de echilibru, cauzând amețeală, greață și vărsături. În special sarcina și utilizarea anumitor medicamente pot crește sensibilitatea la mișcare. La majoritatea persoanelor, simptomele scad rapid după coborârea din vehicul.

Migrenă

Crizele de migrenă reprezintă o afecțiune neurologică care poate evolua, pe lângă durerea de cap, și cu amețeală. În special în timpul aurei migrenoase pot apărea simptome precum amețeală, modificări ale vederii și vorbirii. Persoanele cu migrenă pot observa adesea unele semne de avertizare înainte de debutul crizelor.

Tensiune arterială scăzută (hipotensiune)

Schimbarea bruscă a poziției sau aportul insuficient de lichide poate determina scăderea rapidă a tensiunii arteriale, ceea ce poate duce la amețeală. Unele medicamente precum diureticele, beta-blocantele, antidepresivele pot, de asemenea, să scadă prea mult tensiunea arterială. De asemenea, sarcina, pierderea masivă de sânge, deshidratarea sau reacțiile alergice severe pot cauza hipotensiune.

Probleme cardiovasculare

Tulburările de ritm cardiac, insuficiența cardiacă sau obstrucția vasculară pot reduce fluxul sanguin către creier, provocând amețeală. În acest caz, pot apărea și alte simptome precum durere toracică, dificultăți de respirație, palpitații, edem.

Anemie prin deficit de fier

Scăderea nivelului de fier din sânge reduce producția de hemoglobină și afectează transportul oxigenului. Pot apărea simptome precum oboseală, dificultăți de respirație, palpitații, paloare și amețeală. Se tratează prin suplimentare alimentară și, dacă este necesar, cu medicamente sau transfuzie de sânge.

Hipoglicemie (scăderea glicemiei)

Săritul peste mese, consumul excesiv de alcool, insulina sau efectul unor medicamente pot scădea glicemia. Amețeala cauzată de hipoglicemie apare de obicei brusc; pot apărea și simptome precum foame, slăbiciune, transpirație.

Boala autoimună a urechii interne

Se dezvoltă atunci când sistemul imunitar atacă din greșeală țesuturile urechii interne. Tinitusul, pierderea auzului și amețeala sunt simptome frecvente.

Stres și anxietate

În perioadele de stres cronic sau în timpul atacurilor de anxietate, hormonii secretați de organism pot constrânge vasele de sânge, pot crește ritmul cardiac și, ca urmare, pot provoca amețeală. De asemenea, pot apărea tulburări de somn, transpirație, tensiune musculară, probleme gastrice.

Atenție la simptomele de urgență în amețeală

În unele cazuri, amețeala poate fi un semn al unei boli grave subiacente. Dacă unul sau mai multe dintre următoarele simptome însoțesc amețeala, trebuie solicitată imediat asistență medicală:

• Pierderea bruscă a vederii sau vedere dublă,

• Durere de cap severă,

• Slăbiciune sau amorțeală la nivelul brațelor sau picioarelor,

• Durere toracică,

• Confuzie sau pierderea conștienței,

• Febră mare,

• Vărsături incontrolabile.

Înțelegerea cauzelor amețelii: în ce condiții apare?

Uneori, la baza amețelii pot sta cauze medicale relativ simple, alteori mai complexe. Afecțiunile urechii interne, migrena, stresul, anemia, hipotensiunea, fluctuațiile nivelului de zahăr din sânge, unele probleme neurologice sau cardiovasculare sunt cauze tipice. De asemenea, efectele secundare ale unor medicamente pot provoca amețeală.

Ce se poate face pentru a ameliora amețeala?

Abordarea de bază în gestionarea amețelii este identificarea cauzei subiacente și aplicarea tratamentului adecvat. Mai ales dacă plângerea este severă sau recurentă, este necesară evaluarea de către un medic. Unele măsuri care pot fi luate acasă sunt următoarele:

• Creșteți consumul de apă pentru a evita deshidratarea organismului.

• Mișcați-vă încet atunci când schimbați poziția.

• Țineți capul nemișcat, concentrați-vă privirea într-un punct și, dacă este necesar, închideți ochii.

• Adoptați o alimentație echilibrată și evitați să săriți peste mese.

• Evitați consumul excesiv de sare.

• Încercați să reduceți stresul.

• Utilizați medicamente doar la recomandarea unui profesionist din domeniul sănătății, dacă este necesar.

Ce trebuie făcut în caz de amețeli frecvente și persistente?

Amețeala continuă sau recurentă poate fi uneori un semn al unei probleme medicale mai grave subiacente. Tulburările urechii interne, bolile sistemului nervos, migrena sau tulburările metabolice trebuie investigate în astfel de cazuri de lungă durată. Pentru diagnostic și tratament este absolut necesar sprijinul medical.

Amețeli apărute la culcare sau la schimbarea poziției

Cea mai frecventă cauză a amețelii la culcare este o afecțiune numită vertij paroxistic pozițional benign (BPPV), legată de deplasarea cristalelor de echilibru din urechea internă. Acest tip de amețeală este de obicei declanșat de mișcările capului. Totuși, infecțiile precum labirintita sau nevrita vestibulară, tensiunea arterială scăzută, anemia, deshidratarea sau stresul și anxietatea pot provoca simptome similare. Rareori, migrena sau boli neurologice și cardiovasculare grave pot duce la amețeală la culcare.

Amețeala la copii: la ce trebuie să fim atenți?

Amețeala la copii poate fi cauzată de infecții ale urechii interne, migrenă, episoade de creștere rapidă, tulburări de echilibru și uneori de probleme precum sinuzita. Rareori, unele afecțiuni neurologice pot provoca această plângere. Prin urmare, pentru a determina cu exactitate cauza amețelii la copii, este recomandat un consult medical.

De ce apare amețeala în sarcină și cum poate fi gestionată?

Modificările hormonale din timpul sarcinii, creșterea volumului sanguin sau scăderea glicemiei pot determina apariția amețelii. În special creșterea hormonului progesteron contribuie la acest fenomen. Atunci când femeile gravide experimentează amețeală, este util să se odihnească, să crească aportul de lichide și să se ridice încet în picioare. Totuși, dacă amețeala persistă sau este însoțită de alte plângeri, trebuie consultat medicul.

La ce specialiști ar trebui să se apeleze?

În caz de amețeală persistentă, severă sau fără o cauză clară, este necesar să consultați în primul rând un medic ORL, neurolog sau internist. Investigațiile avansate sunt uneori efectuate de echipe multidisciplinare.

Întrebări frecvente

1. Care sunt simptomele care impun prezentarea de urgență la spital împreună cu amețeala?

Dacă amețeala este însoțită de pierderea bruscă a vederii, durere de cap severă, tulburări de vorbire sau conștiență, amorțeală la nivelul membrelor, durere toracică, febră mare sau vărsături, este necesar să vă prezentați imediat la o unitate medicală.

2. Care sunt cele mai frecvente cauze ale amețelii?

Printre cele mai frecvente cauze se numără afecțiunile urechii interne (vertij), modificările tensiunii arteriale, migrena, anemia, stresul și efectele secundare ale unor medicamente.

3. Ce se poate face acasă pentru a opri imediat amețeala?

Este util să vă așezați într-un loc sigur, să vă țineți capul nemișcat, dacă este posibil să închideți ochii și să respirați adânc. Totuși, dacă simptomele sunt severe sau recurente, consultați neapărat un specialist.

4. Ce boli pot cauza amețeli?

Afecțiunile urechii interne, bolile cardiovasculare și neurologice, diabetul, anemia, migrena, tulburările tiroidiene și problemele psihologice pot sta la baza amețelii.

5. Cum se planifică tratamentul amețelii?

Baza tratamentului constă în identificarea cauzei subiacente și elaborarea unui plan corespunzător. Dacă este necesar, se pot aplica tratament medicamentos, terapie fizică, ajustări alimentare sau schimbări ale stilului de viață.

6. Amețeala la copii este periculoasă?

Deși majoritatea cauzelor amețelii la copii sunt simple și trecătoare, pentru amețelile recurente sau însoțite de alte simptome este obligatoriu consultul medical.

7. Ce metode sunt recomandate pentru amețeala din timpul sarcinii?

Se recomandă creșterea consumului de lichide, mese frecvente dar mici, mișcări lente și odihnă suficientă. În caz de amețeli severe sau prelungite, este necesar controlul medical.

8. Ce medicamente pot provoca amețeli?

Anumite medicamente pentru tensiune, antidepresivele, diureticele și unele antibiotice pot cauza amețeli. Dacă suspectați că medicamentele pe care le utilizați provoacă aceste simptome, consultați medicul dumneavoastră.

9. Amețeala este același lucru cu leșinul?

Amețeala nu duce întotdeauna la leșin. Totuși, dacă amețelii i se adaugă slăbiciune severă, pierderea conștienței sau căderi, se recomandă evaluare medicală rapidă deoarece poate exista o cauză gravă.

10. Există diferență între amețeală și vertij?

Da. Amețeala descrie o senzație generală de confuzie și dezechilibru. Vertijul este un tip special de amețeală în care predomină senzația că mediul sau persoana se învârte.

11. Amețeala poate fi de natură psihologică?

Da, stresul prelungit și intens sau anxietatea pot determina ca amețeala să aibă cauze psihologice.

12. La ce trebuie să fim atenți pentru a preveni amețeala?

Este util să consumați suficiente lichide, să aveți o alimentație regulată și echilibrată, să evitați mișcările bruște ale capului, să acordați atenție gestionării stresului și să țineți sub control bolile cronice.

Surse

• Organizația Mondială a Sănătății (OMS), Tulburări vestibulare: https://www.who.int/

• Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA (CDC), Amețeală și vertij: https://www.cdc.gov/

• Academia Americană de Otolaringologie–Chirurgie a Capului și Gâtului (AAO-HNS), Ghid de practică clinică privind vertijul paroxistic pozițional benign.

• Asociația Americană a Inimii (AHA), Amețeală, vertij și dezechilibru.

• Mayo Clinic, Amețeală: Cauze și prevenție.

• Neurology (Revistă evaluată de colegi), Vertij și amețeală: actualizare a ghidului de practică.