Ce trebuie să știți despre migrenă: definiție, tipuri, simptome și management
Prin ce caracteristici se deosebește migrena de celelalte tipuri de dureri de cap?
Migrena este un tip de durere de cap care poate începe în orice perioadă a vieții, de obicei recurentă și care uneori poate dura ore sau chiar zile. Afectează cel mai mult persoanele aflate în perioada activă a vieții și se situează pe primele locuri între bolile cronice care cauzează pierderea funcționalității la nivel mondial. Este întâlnită mai frecvent la femei decât la bărbați; conform diverselor studii, aproximativ una din cinci femei și unul din douăzeci de bărbați suferă de migrenă. Deși migrena poate debuta în copilărie, de obicei începe în adolescență, iar frecvența ei poate scădea odată cu înaintarea în vârstă, în special după menopauză.
Care sunt caracteristicile clinice ale migrenei?
Migrena este un sindrom neurologic care poate dura toată viața și se manifestă prin crize de dureri de cap ce apar în diferite perioade. În mod tipic, durerea de cap apărută în timpul crizelor poate fi localizată pe o parte, de obicei de intensitate medie sau severă, de tip pulsatil. Durerea este adesea însoțită de simptome precum greață, vărsături, sensibilitate la lumină și sunet. Uneori, pacienții pot avea perioade complet lipsite de durere între crize.
Predispoziția genetică joacă un rol important în dezvoltarea migrenei. Riscul de migrenă crește la persoanele cu antecedente familiale. Totuși, nu doar factorii genetici, ci și cei de mediu contribuie la apariția acestei boli. Este important de știut că migrena nu este o boală strict ereditară, ci rezultatul interacțiunii dintre factori genetici și de mediu.
Care sunt principalele tipuri de migrenă?
În practica clinică, migrena se împarte în principal în două grupe:
Migrena fără aură: Este forma cea mai frecvent întâlnită. Criza de durere de cap durează de obicei între 4 și 72 de ore. Durerea este de cele mai multe ori unilaterală și se poate intensifica prin activitate fizică. Crizele pot fi însoțite de sensibilitate la lumină sau sunet.
Migrena cu aură: Reprezintă aproximativ 10% dintre pacienții cu migrenă. Cu puțin timp înainte de debutul durerii de cap – de obicei cu aproximativ o oră înainte – apar simptome neurologice tranzitorii precum tulburări de vedere (linii în zigzag, flash-uri luminoase, scotoame), furnicături, slăbiciune, amețeli sau tulburări de vorbire. Crizele cu aură și fără aură pot avea intensitate similară.
Pe lângă acestea, au mai fost descrise și subtipuri mai rare, precum migrena cronică (caracterizată prin dureri de cap cel puțin 15 zile pe lună și 8 zile cu crize specifice de migrenă) sau migrena posibilă.
Care sunt cauzele migrenei? Care sunt factorii declanșatori?
Deși cauzele migrenei nu pot fi elucidate complet, se consideră că boala apare ca urmare a modificărilor funcționale dintre vasele de sânge și nervii din creier. Sistemul nervos central al persoanelor cu migrenă este mai sensibil la anumite stimuli, iar diverși factori interni sau externi pot facilita debutul crizelor.
Factorii genetici joacă un rol în apariția migrenei; în special riscul este mai mare la persoanele cu antecedente familiale de migrenă. Totodată, factori precum stresul, tulburările de somn, modificările hormonale, schimbările de vreme și anotimp, anumite alimente și băuturi, expunerea la mirosuri sau sunete din mediul înconjurător pot declanșa individual crizele de migrenă.
Cum puteți recunoaște simptomele migrenei?
Migrena se manifestă tipic prin patru faze principale care se succed:
1. Faza prodromală:
Cu câteva ore sau chiar cu o zi înainte de criză apar simptome de avertizare precum iritabilitate ușoară, fluctuații ale dispoziției, lipsă de motivație, modificări ale somnului și apetitului, senzație de rigiditate în zona cefei.
2. Faza de aură:
Deși nu apare la toți pacienții cu migrenă, la unii indivizi, înainte sau odată cu debutul durerii de cap, pot apărea tulburări vizuale, senzoriale sau neurologice tranzitorii (de exemplu flash-uri luminoase, scotoame, amorțeli, furnicături sau chiar dificultăți de vorbire). Simptomele de aură durează de obicei mai puțin de o oră.
3. Faza de durere (durerea de cap):
Durerea de cap este de obicei unilaterală, pulsatilă și severă, dar poate afecta și întreaga cap. De cele mai multe ori este însoțită de greață, vărsături, sensibilitate la lumină, sunet și chiar mirosuri. Odihna sau somnul într-un mediu întunecat și liniștit este de obicei benefic. Această fază poate dura ore sau chiar câteva zile.
4. Faza postdromală:
După remiterea durerii, pot apărea oboseală, amețeală, dureri ușoare de cap și dificultăți de concentrare care pot dura câteva ore sau zile.
Cum putem diferenția migrena și clarifica diagnosticul?
Diagnosticul de migrenă se stabilește de obicei clinic, pe baza prezenței simptomelor tipice. Se investighează în special vârsta de debut a crizelor, caracteristicile simptomelor și manifestările asociate. De regulă, nu este nevoie de investigații imagistice sau de laborator; totuși, dacă există suspiciunea unei alte cauze sau pentru diagnosticul diferențial, pot fi efectuate investigații suplimentare. Se recomandă consultul unui neurolog pentru stabilirea diagnosticului.
Care sunt factorii declanșatori ai crizelor de migrenă?
Factorii declanșatori pot varia pentru fiecare persoană, însă cei mai frecvent întâlniți sunt:
Săritul peste mese sau foamea
Somnul neregulat
Stresul
Expunerea la lumină puternică, zgomot intens sau mirosuri puternice
Alcoolul (în special vinul roșu)
Anumite alimente precum ciocolata, mezelurile procesate, brânzeturile fermentate
Modificări hormonale (de exemplu perioada menstruației)
Schimbările de vreme, poluarea aerului
Fumatul și fumul de țigară pasiv
Recunoașterea acestor factori declanșatori și evitarea lor pe cât posibil reprezintă un pas important în reducerea frecvenței crizelor.
Care este impactul alimentației asupra migrenei?
Se știe că există o legătură între crizele de migrenă și anumite alimente. Mezelurile procesate care conțin nitrați precum cârnații, salamurile, sucul, ciocolata, brânzeturile cu conținut ridicat de tiramină, unele băuturi aromate sau reci, alimentele prăjite și grase pot declanșa durerea de cap. De asemenea, cantitatea de cafea, ceai sau alcool poate influența riscul de criză. Prin urmare, este util să monitorizați individual ce alimente declanșează durerea și să luați măsurile necesare.
Ce metode de tratament se utilizează în managementul migrenei?
Deși nu există încă un tratament definitiv și permanent pentru migrenă, există numeroase metode eficiente care vizează reducerea frecvenței și intensității crizelor și creșterea calității vieții. Abordarea terapeutică este personalizată de medic în funcție de frecvența prezentărilor, severitatea crizelor și alte probleme de sănătate asociate.
Tratament medicamentos
Medicamentele utilizate în tratamentul migrenei se împart în două grupe principale:
Tratamentul crizelor acute: Se utilizează pentru ameliorarea rapidă a durerii de cap și a simptomelor asociate. Se pot prescrie analgezice simple, antiinflamatoare nesteroidiene, triptani și, la pacienții potriviți, unele opțiuni specifice pentru migrenă, la recomandarea medicului.
Tratamentul profilactic (preventiv): Se aplică la pacienții care au două sau mai multe crize de migrenă pe lună, crize de durată lungă sau care afectează semnificativ viața de zi cu zi. Din această categorie fac parte beta-blocantele, antidepresivele, antiepilepticele, blocantele canalelor de calciu și toxina botulinică de tip A. Tratamentul trebuie urmat regulat și sub control medical.
În ambele grupe, este esențial ca medicamentele să fie administrate sub supravegherea medicului și la doza stabilită. Dacă greața sau vărsăturile sunt pronunțate, medicul poate recomanda și medicamente antiemetice.
Management non-medicamentos și schimbări ale stilului de viață
Modificările stilului de viață la pacienții cu migrenă joacă un rol important în prevenirea crizelor:
Obiceiuri de somn regulate și de calitate
Alimentație echilibrată și sănătoasă
Gestionarea stresului, tehnici de relaxare și respirație
Activitate fizică regulată și exerciții
Identificarea factorilor declanșatori și evitarea lor pe cât posibil
De asemenea, unele studii sugerează că suplimente precum magneziu, vitamina B2, coenzima Q10 pot fi utile în controlul migrenei. Totuși, aceste produse nu sunt eficiente pentru fiecare persoană și trebuie utilizate doar la recomandarea unui specialist. La alegerea produselor pe bază de plante sau a suplimentelor alimentare trebuie avute în vedere posibilele efecte adverse, precum și sănătatea ficatului și a altor organe.
La ce trebuie să fiți atenți pentru prevenirea crizelor de migrenă?
Pentru a reduce crizele, puteți ține cont de următoarele recomandări:
Evitați să rămâneți nemâncat perioade lungi și încercați să nu săriți peste mese.
Mențineți un program regulat de somn, evitați somnul excesiv sau insuficient.
Alocați timp pentru relaxare, yoga sau exerciții de respirație pentru a vă feri de stres.
Schimbările de vreme, vântul cald de sud, mirosurile iritante sau lumina intensă sunt factori declanșatori de mediu de care ar trebui să vă feriți, dacă este posibil.
Țineți evidența alimentelor suspecte și creați-vă o listă personalizată de factori declanșatori.
Limitați consumul de alcool și tutun și încercați să evitați fumul de țigară.
Gestionarea migrenei și importanța sprijinului de specialitate
Nu trebuie uitat că, dacă migrena nu este tratată sau gestionată corespunzător, poate duce la o scădere semnificativă a calității vieții. Atunci când simptomele devin mai frecvente sau vă îngreunează viața de zi cu zi, consultarea unui neurolog este cea mai potrivită abordare. Prin evaluarea unui specialist puteți beneficia de tratamente și recomandări personalizate pentru migrenă.
Întrebări frecvente
1. Migrena poate fi tratată?
Deși migrena nu este o boală care poate fi complet eliminată, cu tratament adecvat și modificări ale stilului de viață, frecvența și severitatea crizelor pot fi reduse semnificativ. O parte importantă a pacienților se poate simți mai bine cu recomandările specialiștilor.
2. Există vreo legătură între migrenă și tumora cerebrală?
Nu, durerile de cap migrenoase nu sunt de obicei asociate cu tumorile cerebrale. Totuși, dacă apar modificări bruște ale durerii de cap, dureri severe nou apărute, simptome neurologice sau alte manifestări neobișnuite, este obligatoriu să consultați un medic.
3. Migrena cu aură este mai periculoasă?
Migrena cu aură nu este, de obicei, mai periculoasă decât migrena fără aură. Totuși, în timpul aurei, pot apărea, deși rar, pierderi temporare de vedere sau tulburări de vorbire. Monitorizarea medicală este importantă.
4. Migrena poate apărea și la copii?
Da, migrena poate debuta și în copilărie. Totuși, simptomele pot fi uneori diferite și diagnosticarea la copii poate fi mai dificilă. Dacă se suspectează migrena la copii, este necesară evaluarea de către un specialist.
5. Ce declanșează crizele de migrenă?
Stresul, tulburările de somn, săritul peste mese, anumite alimente și băuturi, modificările hormonale, lumina puternică, mirosurile și zgomotele din mediu, schimbările de vreme sunt printre cei mai cunoscuți factori declanșatori.
6. Ce alimente ar trebui evitate în migrenă?
Se recomandă evitarea produselor din carne procesată, brânzeturilor fermentate, ciocolatei, anumitor tipuri de alcool, alimentelor grase și prăjite, precum și a celor cu conținut ridicat de nitrați sau tiramină.
7. Migrena poate provoca daune permanente?
Migrena nu provoacă leziuni organice grave pe termen lung; totuși, dacă nu este tratată, poate reduce semnificativ calitatea vieții.
8. Trebuie să iau medicamentele în mod constant?
Trebuie să utilizați medicamentele recomandate de medic, în doza și perioada stabilite. Evitați modificările bruște și consultați-vă întotdeauna medicul înainte de a întrerupe tratamentul.
9. Suplimentele alimentare sunt benefice pentru migrenă?
Există date care sugerează că anumite suplimente precum magneziul, vitamina B2, coenzima Q10 pot fi utile, însă acestea trebuie utilizate doar la recomandarea medicului.
10. Când ar trebui să consult un medic?
Dacă apar modificări bruște și severe ale durerii de cap, pierderea cunoștinței, vărsături, vedere dublă, dificultăți de mers sau tulburări de echilibru, trebuie să vă adresați unei unități medicale.
11. Exercițiile fizice sunt benefice pentru migrenă?
Exercițiile fizice ușoare, efectuate regulat, pot fi benefice pentru sănătatea generală, dar și pentru controlul migrenei. Totuși, exercițiile intense pot declanșa uneori crize, de aceea este recomandat să vă stabiliți programul de exerciții în consultare cu medicul.
Surse
World Health Organization (WHO) — Headache disorders: https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/headache-disorders
International Headache Society (IHS) — The International Classification of Headache Disorders
American Migraine Foundation — Migraine Overview
American Academy of Neurology — Migraine Guidelines
Silberstein SD, et al. "Migraine prevention." The Lancet, 2017.
The Global Burden of Disease Study, The Lancet, 2017.