Purină și acid uric: Rolul lor în organism și importanța pentru sănătate

Purinele sunt compuși chimici care se găsesc în mod natural în multe alimente pe care le consumăm frecvent în viața de zi cu zi. În special fructele de mare, diferitele tipuri de carne, unele legume precum spanacul, ceaiul, cafeaua și băuturile fermentate sunt bogate în purine. Purina ingerată ajunge în organism fie prin degradarea naturală a celulelor, fie prin digestia alimentelor și, în ultima etapă a metabolismului, se transformă în acid uric.

Ce este acidul uric și cum se formează în organism?

Acidul uric este principalul produs rezidual care rezultă din descompunerea purinelor în organism. Cea mai mare parte a acestei transformări are loc în ficat, iar o mică parte poate apărea și în alte organe. Cea mai mare parte a acidului uric din organism este eliminată prin rinichi, prin urină, iar o parte este eliminată prin fecale, prin intestine. Producția și eliminarea acidului uric pot varia de la o persoană la alta; factori precum vârsta, sexul și stilul de viață joacă un rol în acest sens. La adulți, nivelurile de acid uric sunt de obicei în jur de 5 mg/dL la bărbați și aproximativ 4,1 mg/dL la femei. Totuși, aceste valori pot varia în funcție de diferite stări de sănătate sau obiceiuri.

Consumul excesiv de alimente bogate în purine crește cantitatea de acid uric ce trebuie eliminată din organism. În mod normal, se așteaptă să existe un echilibru între acidul uric produs și cel eliminat. Totuși, atunci când există o producție excesivă sau o eliminare insuficientă, nivelul acidului uric din sânge crește (hiperuricemie) sau scade (hipouricemie).

Hiperuricemia (creșterea acidului uric) și cauzele acesteia

Creșterea nivelului de acid uric din sânge peste limitele de referință se numește hiperuricemie. Hiperuricemia poate apărea ca urmare a eliminării insuficiente a acidului uric prin urină, a unor deficiențe în metabolismul purinelor sau a unui aport excesiv de purine. Excesul de acid uric din sânge poate forma cristale la nivelul articulațiilor, ducând la gută, și se poate acumula în rinichi, cauzând probleme precum pietrele la rinichi. Dacă aceste situații nu sunt tratate, riscul de leziuni renale progresive și insuficiență renală cronică poate crește.

Cauzele posibile ale creșterii acidului uric includ predispoziția genetică, bolile renale, diabetul, obezitatea, insuficiența cardiacă, unele boli de sânge precum anemia și consumul frecvent de alcool. De asemenea, utilizarea diureticelor, a unor medicamente imunosupresoare, hipotiroidismul, diverse boli oncologice și tratamentele acestora pot duce la creșterea nivelului de acid uric. Pierderea rapidă în greutate, dietele excesive și alimentația insuficientă sunt, de asemenea, factori de risc potențiali.

Simptomele creșterii acidului uric

Creșterea acidului uric în sânge nu provoacă adesea simptome evidente. Totuși, la unele persoane, pe lângă simptome ușoare asemănătoare gripei, pot apărea următoarele manifestări:

• Durere și sensibilitate la nivelul articulațiilor

• Umflături sau roșeață la nivelul articulațiilor, în special dimineața

• Formarea pietrelor la rinichi și scăderea frecvenței urinării

• Dificultăți de respirație, slăbiciune, oboseală

• Umflături la nivelul brațelor și picioarelor

• Senzație de arsură în zona abdominală

• Confuzie (în stadii avansate)

• Crize evidente și bruște de gută: durere severă, roșeață și creșterea temperaturii în special la degetul mare de la picior

Cum se stabilește diagnosticul de acid uric crescut?

Nivelurile de acid uric pot fi determinate printr-o simplă analiză de sânge. Aceste teste sunt efectuate de obicei pentru evaluarea funcției renale, suspiciunea de gută sau investigarea formării pietrelor. La adulți, valorile peste 7 mg/dL la bărbați și peste 6 mg/dL la femei sunt considerate crescute. Totuși, valorile de referință pot varia în funcție de laborator.

Cum se gestionează creșterea acidului uric?

La persoanele cu acid uric crescut, de obicei se investighează mai întâi cauza de bază. Se poate recomanda reducerea alimentelor bogate în purine, consumul crescut de apă și, dacă este necesar, controlul greutății. Dacă medicul consideră potrivit, pot fi luate în considerare medicamente pentru scăderea acidului uric sau alte tratamente. De asemenea, este importantă gestionarea bolilor cronice existente (boală renală, diabet, insuficiență cardiacă etc.).

Ce este hipouricemia (scăderea acidului uric)? În ce situații apare?

Scăderea nivelului de acid uric din sânge sub valorile de referință se numește hipouricemie. Hipouricemia, de obicei, nu provoacă simptome evidente; este de obicei detectată întâmplător în cadrul altor investigații medicale sau la analize de rutină. Printre cauzele acestei situații se numără unele boli hepatice precum boala Wilson, tulburări tubulare renale (de exemplu, sindromul Fanconi), unele boli neurologice (de exemplu, boala Parkinson, scleroza multiplă), boli ale sistemului endocrin, boli de sânge, aportul insuficient de proteine sau purine, anumite medicamente și sarcina. În prezența hipouricemiei, abordarea principală trebuie să fie orientată către tratarea bolii de bază.

Ce trebuie avut în vedere pentru o viață sănătoasă?

Pentru a menține nivelurile de acid uric în intervale sănătoase, se recomandă o alimentație echilibrată și variată, activitate fizică și consum adecvat de apă. În special persoanele cu probleme renale, gută sau antecedente de creștere a acidului uric trebuie să acorde atenție alimentelor bogate în purine și să fie sub supraveghere medicală regulată. Dacă aveți orice simptom sau suspiciune, cel mai indicat este să consultați un specialist.

Întrebări frecvente

1. Ce este acidul uric?

Acidul uric este un produs rezidual care rezultă din descompunerea substanțelor numite purine în organism și care trebuie eliminat. În mod normal, este eliminat din organism prin rinichi și intestine.

2. Ce alimente cresc nivelul de acid uric?

Carnea roșie bogată în purine, fructele de mare, organele, leguminoasele, unele legume (de exemplu, spanacul), alcoolul, ceaiul și cafeaua pot contribui la creșterea nivelului de acid uric.

3. Ce probleme de sănătate poate cauza excesul de acid uric?

Creșterea acidului uric poate favoriza apariția gutei, a pietrelor la rinichi, a deteriorării funcției renale și a unor afecțiuni inflamatorii. Dacă nu este tratată, pot apărea probleme renale mai grave.

4. De ce se solicită testul de acid uric?

De obicei, se efectuează în caz de suspiciune de gută, antecedente de pietre la rinichi, dureri articulare inexplicabile sau pentru evaluarea funcției renale.

5. Creșterea acidului uric provoacă întotdeauna simptome?

Nu, la majoritatea persoanelor creșterea acidului uric nu provoacă simptome evidente. Totuși, la niveluri avansate sau în timpul crizelor pot apărea dureri și umflături la nivelul articulațiilor.

6. Cum se poate reduce creșterea acidului uric?

Evitarea alimentelor bogate în purine, consumul crescut de apă, menținerea greutății ideale și, dacă este necesar, administrarea regulată a medicamentelor prescrise de medic pot fi de ajutor.

7. De ce poate fi scăzut nivelul de acid uric?

Un nivel scăzut de acid uric indică de obicei o altă problemă de sănătate. Boli hepatice sau renale, dietele cu conținut foarte scăzut de proteine sau anumite medicamente pot cauza această situație.

8. Care este legătura dintre gută și acidul uric?

Guta este o afecțiune inflamatorie caracterizată prin acumularea cristalelor de acid uric la nivelul articulațiilor, manifestată prin durere și umflături. De obicei, se prezintă sub formă de crize bruște.

9. Cum afectează creșterea acidului uric rinichii?

Acumularea cristalelor de acid uric în rinichi poate declanșa formarea pietrelor la rinichi și, pe termen lung, poate duce la deteriorarea funcției renale.

10. Pot monitoriza nivelul acidului uric acasă?

Nu este posibilă testarea directă a acidului uric acasă. Totuși, monitorizarea se poate face prin analize de sânge regulate în unități medicale.

11. Poate fi controlat complet acidul uric doar prin dietă?

Este posibil să influențați semnificativ nivelul acidului uric prin dietă, însă în unele cazuri poate fi necesar și tratament medicamentos.

12. Cu ce simptome ar trebui să mă adresez medicului?

Dacă apar dureri articulare severe, umflături bruște, pietre la rinichi, oboseală persistentă sau confuzie, este necesară evaluarea medicală.

13. Ce este dieta cu restricție de purine?

Dieta cu restricție de purine este un plan alimentar în care alimentele bogate în purine sunt limitate. Scopul este menținerea echilibrului nivelului de acid uric.

14. Cum influențează alcoolul nivelul acidului uric?

Alcoolul, în special berea, poate crește nivelul de purine și acid uric. Limitarea consumului de alcool este importantă pentru controlul acestor niveluri.

Surse

Organizația Mondială a Sănătății (OMS): Boli netransmisibile - Gută

CDC - Centers for Disease Control and Prevention: Gută

American Kidney Fund: Înțelegerea pietrelor la rinichi și a acidului uric

American College of Rheumatology: Ghiduri pentru gută

National Institutes of Health (NIH): Informații despre testul acidului uric